vineri, februarie 23 www.impactinolt.ro

Proiectul de lege privind pensiile speciale – Modificări și la pensiile militarilor și polițiștilor

UPDATE//Marți după amiază, documentul a fost publicat pe site-ul ministerului – articolul final, în care se menționa data intrarii în vigoare, a fost eliminat, fiind stabilit un termen pentru actualizarea normelor de aplicare.

Proiectul de lege care prevede reforma pensiilor speciale și de serviciu ale mai multor categorii de personal, printre care se numără magistrații dar și militarii și polițiștii, a fost trimis luni de Ministerul Muncii spre avizare. Proiectul aduce o serie de modificări, iar în finalul documentului se precizează că ar urma să intre în vigoare de la data de 1 ianuarie 2023.

În proiect se prevede că „judecatorii, procurorii, judecatorii de la Curtea Constitutionala, magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie și Justitie și de la Curtea Constitutionala și personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor și procurorilor, indiferent de varsta, cu o vechime de cel putin 25 de ani realizata numai in aceste functii se pot pensiona la cerere și pot beneficia de o pensie de serviciu in cuantum de 80% din baza de calcul reprezentata de media indemnizatilor de incadrare brute lunare și sporurile cu caracter permanent aferente oricaror 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate inainte de data pensionarii, actualizate la aceasta data prin raportarea la valoarea veniturilor cuvenite unui judecator sau procuror în activitate, in conditii identice de funcție, vechime și grad profesional. Cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul. Stabilirea bazei de calcul în conditiile prezentului alineat se face la cererea beneficiarului dreptului de pensie, depusa la angajator”.
În document este menționată și recalcularea pensiilor – „In termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, pensiile de serviciu aflate in plata se recalculeaza potrivit prevederilor art. 211 din Legea nr. 303 din 2022 privind statutul judecatorilor și procurorilor.”

Pensiile militarilor și polițiștilor se modifică

Schimbări sunt și în privința pensiilor militare, principala modificare vizând baza de calcul.

În legea actuală, alin. (1) al art. 28 prevede că „ Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie”.

În proiectul trimis spre avizare, la art. IX care prevede modificarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat se precizează că alin. (1) al art. 28 se modifica și va avea urmatorul cuprins:
„Baza de calcul folosita pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la functia de baza în ultimele 12 Iuni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/politist/functionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie”

Proiectul, publicat pe site-ul Ministerului Muncii

Marți după-amiază, Ministerul Muncii a anunțat că proiectul de modificare a pensiilor de serviciu a fost finalizat, acesta fiind publicat pe site-ul instituției.

Proiect

Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu

Art.I. Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1102 din 16 noiembrie 2022 se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 211 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, indiferent de vârstă, cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţilor de încadrare brute lunare şi sporurile cu caracter permanent aferente oricăror 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de data pensionării, actualizate la această dată prin raportarea la valoarea veniturilor cuvenite unui judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional. Cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul. Stabilirea bazei de calcul în condițiile prezentului alineat se face la cererea beneficiarului dreptului de pensie, depusă la angajator.

2. La articolul 211 după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1.1 ) cu următorul cuprins:

(1.1 ) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul- șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, precum și membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii pot beneficia, după expirarea unui mandat întreg, de pensia de serviciu, în cuantumul stabilit la alin. (1).

3. La articolul 211 alineatul (2) se abrogă.

4. La articolul 211 alineatele (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(3) De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul, pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală de 25 de ani, cuantumul pensiei nete neputând depăși media veniturilor nete aferente bazei de calcul astfel reduse. Prevederile alin. (4) se aplică în mod corespunzător şi persoanelor prevăzute de prezentul alineat.

(4) Persoanele care au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de sistemul public de pensii şi pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia de serviciu este egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și sporurile cu caracter permanent din ultimele 12 luni de activitate înainte de data eliberării din funcție, raportate la un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional, cuantumul net al pensiei neputând depăși 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul. De această pensie de 2 serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile.

5. La articolul 211 după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (4.1 ) cu următorul cuprins:

(4.1 ) În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent.

6. La articolul 213 alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: (2) Pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate şi pensia de urmaş, se actualizează procentual ori de câte ori se majorează indemnizaţia de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad profesional. Actualizarea se realizează proporțional cu majorarea componentelor bazei de calcul pentru un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional, fără ca pensia netă actualizată să fie mai mare decât media veniturilor nete ale acestuia. Data actualizării şi procentul de majorare a indemnizaţiei de încadrare brute lunare se comunică casei teritoriale de pensii ori sectoriale competente de către ordonatorii principali de credite implicaţi.

Art. II. Prin derogare de la art. 211 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, până în anul 2027, la calculul condiției de vechime de 25 de ani se poate lua în considerare etapizat, în funcție de anul pensionării, și o perioadă maximă în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor a îndeplinit funcțiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, după cum urmează:

Art. III. (1) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, pensiile de serviciu ale magistraților, cu excepția pensiilor de serviciu ale judecătorilor Curții Constituționale, aflate în plată se recalculează prin aplicarea formulei de calcul prevăzută la art. 211 din Legea nr. 303/2022 privind Statutul judecătorilor și procurorilor considerându-se a fi îndeplinite condițiile de acordare a pensiei de serviciu și ținând cont de vechimea în magistratură utilizată la stabilirea sau după caz, ultima recalculare a drepturilor de pensie. În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, beneficiarii drepturilor de pensie de serviciu au obligația de a depune cerere la angajator pentru a alege baza de calcul a pensiei, respectiv perioada de 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de data 3 pensionării. În situația în care beneficiarul de pensie de serviciu, nu depune cerere de opțiune pentru baza de calcul, angajatorul va stabili baza de calcul aferentă ultimelor 12 luni de activitate anterior eliberării din funcție. Angajatorul are obligația de a transmite casei teritoriale de pensii/casei de pensii sectoriale adeverința cu cele două elemente necesare recalculării pensiei de serviciu respectiv, baza de calcul reprezentată de media indemnizaţilor de încadrare brute lunare şi sporurile cu caracter permanent din 12 luni consecutive precum și media veniturilor nete corespunzătoare veniturilor brute care au constituit baza de calcul al pensiei de serviciu.

(2) Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se plăteşte de la data de întâi a lunii următoare expirării perioadei de recalculare prevăzute la alin. (1).

Art. IV. – Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 685 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: ”(1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea prevăzut la art. 3 alin. (2), personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la art. 31 , precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.”

2. La articolul 685 alineatele (2) și (3) se abrogă.

3. La articolul 685 alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:

(7) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vârstă şi de vechime prevăzute la alin. (1) numai în funcţia de personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, de personal de specialitate criminalistică şi de personal care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi în cea de tehnician criminalist din cadrul parchetelor beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au avut sau au o altă ocupaţie. În acest caz, baza de calcul al pensiei de serviciu o reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare, inclusiv sporurile cu caracter permanent din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, realizate de personalul auxiliar de specialitate aflat în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă şi nivel al instanţei ori parchetului sau INEC unde a funcţionat solicitantul înaintea eliberării din funcţia de personal auxiliar de specialitate.

Art. V. – Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 3 aprilie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 51, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: ”(2) Persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern cu o vechime de cel puţin 15 ani în cadrul Curţii de Conturi beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare 4 realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 lunar de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare. Veniturile care constituie baza de calcul al pensiei de serviciu nu includ sporul de risc şi suprasolicitarea neuropsihică de 50% şi nici majorarea de până la 75% din salariul de bază, câştigate în instanţă.”

2. La articolul 51 alineatele (3) și (4) se abrogă.

3.. La articolul 51 alineatul (11) se modifică și va avea următorul cuprins: ”(11) De pensie de serviciu beneficiază şi auditorii publici externi care, la data solicitării acestei pensii, sunt pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii. În acest caz, cuantumul pensiei de serviciu este de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare determinată potrivit alin. (2), realizate de un auditor public extern în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime, grad sau treaptă.”

Art. VI. – Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 22 iulie 2015, se modifică după cum urmează : 1. La articolul 1 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Membrii Corpului diplomatic şi consular al României cu o vechime de cel puţin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe, precum şi personalul încadrat pe funcţii de execuţie specifice pot beneficia, la împlinirea vârstei de 65 de ani, de pensie de serviciu. Pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei corespunzătoare încadrării în funcţia de execuţie deţinută în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe și a tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului pentru ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, înainte de data pensionării.

2. La articolul 1 alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: (2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1) care au fost numite prin decrete prezidențiale ambasadori ai României în alte state sau pe lângă organizații internaționale, pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei corespunzătoare funcţiei de ambasador, aflate în plată în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe și a tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului pentru ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, înainte de data pensionării. În acest caz, calculul indemnizațiilor și sporurilor stabilite în formulă procentuală se raportează la salariul de bază de ambasador.

3. La articolul 1 alineatele (3) și (4) se abrogă.

4. La articolul 1 alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins: (5) Persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2), pot beneficia, la împlinirea vârstei de 65 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au altă ocupație. În acest caz, pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei, similare în plată, corespunzătoare funcției de execuţie deţinute de aceștia în ultimele 12 luni anterior încetării activităţii în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, la care se adaugă 65% din media tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului în ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, care nu au fost incluse în salariul de bază şi care sunt prevăzute de legislația privind salarizarea specifică în vigoare la data 5 înregistrării cererii de acordare a pensiei de serviciu. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele cărora le-au încetat raporturile juridice de muncă cu Ministerul Afacerilor Externe din motive neimputabile.

5. La articolul 1 alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins: (6) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) şi (2) pot beneficia şi membrii Corpului diplomatic şi consular al României, precum şi personalul încadrat pe funcții de execuție specifice, pensionați anterior intrării în vigoare a prezentei legi, care beneficiază de pensie din sistemul public şi care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea pensiei de serviciu. În acest caz, pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei, similare în plată, corespunzătoare funcției de execuţie deţinute de aceștia la data încetării activităţii în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, la care se adaugă 65% din media tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului în ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, înainte de data pensionării în sistemul public, care nu au fost incluse în salariul de bază şi care sunt prevăzute de legislația privind salarizarea specifică în vigoare la data înregistrării cererii de acordare a pensiei de serviciu.

6. La articolul 1 alineatul (8) se modifică și va avea următorul cuprins: (8) Pentru persoanele prevăzute la alin. (6) care au fost numite prin decrete prezidențiale ambasadori ai României în alte state sau pe lângă organizații internaționale, pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei, similare în plată, corespunzătoare funcției de ambasador în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, la care se adaugă 65% din media tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului în ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, înainte de data pensionării în sistemul public, care nu au fost incluse în salariul de bază şi care sunt prevăzute de legislația privind salarizarea specifică în vigoare la data înregistrării cererii de acordare a pensiei de serviciu. În acest caz, calculul indemnizațiilor și sporurilor stabilite în formulă procentuală se raportează la salariul de bază de ambasador.

7. La articolul 3 alineatul (2) al se modifică și va avea următorul cuprins: (2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei corespunzătoare încadrării în funcţia de execuţie deţinută în administraţia centrală a Departamentului de Comerț Exterior și a tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente stabilite în favoarea beneficiarului pentru ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Departamentului de Comerț Exterior, înainte de data pensionării.

8. La articolul 3 alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins: ”(4) Pentru persoanele prevăzute la alin. (3), pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei corespunzătoare încadrării în funcţia de execuţie deţinută în administraţia centrală a Departamentului de Comerț Exterior și a tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente stabilite în favoarea beneficiarului pentru ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Departamentului de Comerț Exterior, înainte de data pensionării.

Art. VII. – Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 18 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 3 se modifică și va avea următorul cuprins: ” Art. 3 – Personalul aeronautic civil navigant profesionist este categoria profesională din aviaţia civilă care, după absolvirea unei forme de învăţământ recunoscute şi certificate de către instituţiile abilitate ale statului, obţine licenţă şi calificare pe tip/clasă de aeronavă civilă, emise sau recunoscute de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, având atribuţii la bordul unei aeronave civile în timpul zborului, şi care este remunerat pentru executarea de activităţi aeronautice civile, în baza unui contract individual de muncă încheiat cu un angajator având sediul principal sau filială în România.”

2. La articolul 421 alineatul (1) litera a) se modifică și va avea următorul cuprins: “ a) piloţi, piloţi instructori avioane de la Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă, însoţitori de bord/membri ai echipajului de cabină cu licenţă/atestat de membru al echipajului de cabină, paraşutişti şi personalul de inspecţie în zbor, care au vârsta de minimum 52 de ani şi au realizat o vechime de cel puţin 20 de ani de activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist;”

3. La articolul 422 alineatul (1) al se modifică și va avea următorul cuprins: ”(1) Personalul aeronautic civil navigant profesionist care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 421 alin. (1) are dreptul la o pensie de serviciu în cuantum de 65% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.”

4. La articolul 422 alineatul (3) se abrogă.

5. La articolul 427 literele b) și c) se abrogă.

Art. VIII. – Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 731 alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins: ” (3) La împlinirea vârstei prevăzute la alin. (2), funcţionarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puţin 15 ani în structurile Parlamentului, beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării. Pensia acordată nu poate depăşi nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile, precum şi indemnizaţia de conducere şi salariul de merit din ultimele 12 luni anterioare datei pensionării, al funcţiei deţinute sau al funcţiei asimilate, după caz. ”

2. La articolul 731 alineatul (4) se abrogă.

3. La articolul 731 alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins: (7) Funcţionarii publici parlamentari care au un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puţin 25 ani în structurile Parlamentului, pot solicita pensionarea și înainte de împlinirea vârstei de pensionare prevăzute la alin. (2), dar nu mai devreme de 60 de ani, dispoziţiile alin. (3), (5)-(6) din prezenta lege aplicându-se în mod corespunzător.

4. La articolul 731 alineatul (8) se abrogă.

5. La articolul 731 alineatul (9) se modifică și va avea următorul cuprins: (9) La calculul stagiului de cotizare în structurile Parlamentului prevăzut la alin. (1)- (3), (5) -(7) se ia în considerare, după caz, şi perioada în care funcţionarul public parlamentar a avut calitatea de deputat sau de senator, a îndeplinit o funcție de demnitate publică, numită sau aleasă, precum și pentru persoanele care au îndeplinit o funcție din categoria înalților funcționari publici.

6. La articolul 731 alineatele (10) și (11) se modifică și vor avea următorul cuprins: (10) La îndeplinirea condiţiilor de pensionare prevăzute la alin. (1) – (3), (5) – (7) și (9), funcţionarul public parlamentar optează pentru pensia calculată conform prevederilor prezentei legi sau pentru pensia calculată în condiţiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare. (11) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare prevăzute de prezenta lege beneficiază de prevederile alin. (1)- (3), (5) – (7), după caz, chiar dacă la data pensionării ocupă o altă funcţie sau au o altă ocupaţie, după caz. În această situaţie, pensia se stabileşte pe baza drepturilor salariale pe care le are un funcţionar public parlamentar în activitate, cu acelaşi nivel de salarizare şi pe aceeaşi funcţie publică.

7. La articolul 93 alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins: (5) De prevederile art. 41, 43 și 73 beneficiază şi personalul prevăzut la art. 5 alin. (4).

Art. IX. – Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 556 din 27 iulie 2015 se modifică după cum urmează:

1. La articolul 28 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) -c), în care nu se includ:

a) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare sau transfer; b) compensaţiile lunare pentru chirie; c) valoarea financiară a normelor de hrană şi alocaţiile valorice de hrană; d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament; e) primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă; f) indemnizaţiile de instalare şi de mutare, precum şi sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului; g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă; h) plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie; i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat; j) restituiri şi plăţi de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul; 8 k) majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum şi a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat; l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora şi drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar; m) sumele încasate în calitate de reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia; n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român; o) sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr. II – Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Învăţământ” şi în anexa nr. III – Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate” la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare; p) alte venituri care, potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.

2. La articolul 28 alineatele (4) și (6) – (9)se modifică și vor avea următorul cuprins:

(4) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru perioadele în care personalul s-a aflat în misiune temporară sau permanentă în străinătate este cea prevăzută la alin. (1) sau (2) corespunzătoare funcţiei militare/de poliţie/de penitenciare pe care este încadrat în ţară sau, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anteriori plecării în misiune, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.

(6) La determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), pentru perioadele în care personalul a exercitat o funcţie de demnitate publică se utilizează media drepturilor salariale lunare corespunzătoare funcţiei exercitate. În cazul personalului suspendat ca urmare a exercitării unei funcţii de demnitate publică, se poate utiliza, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori datei suspendării.

(7) Pentru soţul/soţia, militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special, aflat/aflată în concediu fără plată pentru a-şi urma soţia/soţul trimisă/trimis în misiune permanentă în străinătate, în ultimii 5 ani anteriori îndeplinirii vârstei standard de pensionare, se utilizează ca bază de calcul media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anterior intrării în concediu fără plată, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.

(8) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei de urmaş, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea unei pensii, este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază de către susţinător în 12 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea beneficiarilor pensiei de urmaş.

(9) În situaţia în care titularul/susţinătorul nu a realizat venituri cel puţin 12 luni consecutive, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei o reprezintă media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază de către titular/susţinător în lunile de activitate în calitate de 9 militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizată la data deschiderii drepturilor de pensie.

Art. X. – În vederea aplicării prevederilor prezentei legi, în termen de 60 zile, instituțiile implicate vor actualiza normele metodologice de aplicare a legislației referitoare la pensiile de serviciu.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Copy Protected by Chetan's WP-Copyprotect.